Cum să sprijiniți îmbogățirea vocabularului copilului

Cum să sprijiniți îmbogățirea vocabularului copilului

Vocabularul – una dintre pietrele de temelie ale comunicării

Ce este normal

Pentru început, puțină teorie. Poate vă va surprinde, dar pe lângă exprimarea orală și cea scrisă (adică comunicarea verbală), comunicăm și prin gesturi, postura corpului, privirea în ochi sau chiar prin tonul vocii (comunicarea nonverbală) (Klenková, 2006, p. 29, 30).

Pentru a comunica limpede și bine, avem nevoie, pe lângă mulți alți factori, și de un vocabular bogat.

Vocabularul fiecărui om are două componente – vocabularul activ, pe care îl folosim când vorbim sau scriem, și vocabularul pasiv, adică acele cuvinte pe care le înțelegem, dar nu le folosim. (https://cs.wikipedia.org/wiki/Slovní_zásoba)

Primele cuvinte

„În jurul vârstei de 10 luni se pot observa la copil începuturile dezvoltării vocabularului pasiv, copilul începe să «înțeleagă» vorbirea. La 12 luni, copilul începe treptat să folosească primele cuvinte – se dezvoltă vocabularul activ” (Klenková, 2006, p. 38).

Timpul trece... și apar cuvinte noi

Profesorul Lechta scrie despre perioada 1 – 1,5 ani: „Pe măsură ce copilul devine tot mai independent, i se lărgește raza de acțiune și crește capacitatea de a recunoaște activ obiectele și fenomenele din jur; acest lucru se reflectă pozitiv în creșterea vocabularului; mâzgălește cu creionul pe hârtie; la cerere, pune o jucărie într-o cutie și o scoate de acolo; la sfârșitul acestei perioade cunoaște aproximativ 70 – 80 de cuvinte.” (Lechta, 2011, p. 45)

Ce altceva?

„Copilul de aproximativ 3 ani știe deja să își spună, de exemplu, numele și prenumele; între 3 și 4 ani înțelege diferențele «mic-mare, luminos-întunecat», cunoaște numele fratelui sau surorii, poate recita o poezie. Spre sfârșitul vârstei preșcolare povestește spontan despre diverse întâmplări din viața sa și execută corect și instrucțiuni mai lungi” (Klenková, 2006, p. 39).

Vocabularul unui om se schimbă de-a lungul vieții, în funcție de numeroși factori.

După cum arată conf. Lejska (2003, p. 93), după vârsta de 6 ani vorbirea corespunde deja celei a adulților.

Comunicarea este una dintre componentele de bază ale vieții noastre

Cum învață copilul cuvinte noi

Atunci când copilul intră în contact cu lucrurile și oamenii din jurul său, învață să le numească și să le înțeleagă sensul, rostul și legăturile dintre ele. Pe lângă învățarea intenționată, copilul își poate însuși cuvinte noi și în mod spontan, prin conversații firești, activități sau joacă.

Dezvoltarea vocabularului are loc acasă, la grădiniță, la școală și, mai târziu, de exemplu la serviciu sau în orice altă activitate în care intrăm în contact cu informații sau lucruri noi.

Când?

  • conversația firească
  • activitățile comune și alte activități variate
  • joaca

Unde?

  • Acasă
  • la grădiniță, la școală
  • oriunde intrăm în contact cu informații și lucruri noi

Copiilor le place să învețe prin joacă

Cum să îmbogățiți vocabularul prin joacă?

Folosiți plimbările și excursiile pentru a le arăta copiilor locuri și lucruri noi. Povestiți-le despre istoria și semnificația lor și lăsați-i să pună întrebări. Pe drum puteți juca, de pildă, fazan.

Dacă copiilor dumneavoastră le place să citească, încurajați-i. Faceți-le un abonament la bibliotecă sau, în loc de dulciuri și jucării, dăruiți-le o carte. Foarte îndrăgite sunt și benzile desenate, cărțile ilustrate sau cărțile cu aplicații interactive, precum Albi Citirea magică, creionul și învățarea ca în povești.

Un mod plăcut de a antrena memoria și vocabularul este jocul de memorie. Rugați-l pe copil să numească fiecare imagine în timpul jocului. Când găsește două imagini identice, poate exersa formarea singularului și a pluralului.

Există și jocuri dedicate special dezvoltării abilităților de comunicare. Jocul Vorbesc corect contribuie la dezvoltarea vocabularului activ și ajută la exersarea pronunției sunetelor problematice.

Copiii mai mari se vor bucura de jocul de societate Activity, pe care îl veți juca cu plăcere și dumneavoastră, adulții.

Ce să includeți în program

Atenție: În cazul oricăror nelămuriri, probleme de sănătate sau dizabilități, vă recomandăm să consultați un specialist.

Surse:

KLENKOVÁ, Jiřina. Logopedie: narušení komunikační schopnosti, logopedická prevence, logopedická intervence v ČR, příklady z praxe. Vydání 1. Praha: Grada, 2006. 228 s. ISBN 978-80-247-1110-2.

LECHTA, Viktor. Symptomatické poruchy řeči u dětí. [ze slovenského originálu .... přeložila Jana Křížová]. Vydání 3. Praha: Portál, 2011. 192 s. ISBN:978-80-7367-977-4.

LEJSKA, Mojmír. Poruchy verbální komunikace a foniatrie. Brno: Paido, 2003. 156 s. ISBN: 80-7315-038-7.

https://cs.wikipedia.org/wiki/Slovní_zásoba

Inapoi la inceput